 Religia:Romano-catolic
Preot:KISS MÁRTON
Hram:Neprihanita Zamislire (8 decembrie)
Cu toate ca era o parohie straveche nu apare nici în Codexul de la
Viena, nici în zeciuiala papala, decât în 1552 când parohul ar fi
trebuit sa plateasca 3 forinti pentru conciliul de la Trindent, dar nu
a platit. Suma arata ca era o parohie destul de mare.
Conform documentelor din arhiva episcopala, localnici au ramas pe loc
si în timpul luptelor cu turcii si au ramas credinciosi catolicismului
în ciuda vointei voievozilor de Ardeal. Satul a ramas catolic chiar si
atunci când satele din jur au trecut in corpore la calvinism. Din
aceasta cauza scriitorul Fodor Ferenc i-a dedicat o carte cu titlul „Az
el nem sodort falu” (Satul car n-a fost luat de val).
În secolul al XVII-lea pe locul actualei biserici înca se afla ce
veche. Era o biserica zidita din piatra cioplita, dar asa de mica încât
dupa "Visitatio canonica" din 1776 nu încapeau nici jumatate din
enoriasi.
Pe locul acstei biserici s-a construit biserica moderna ce danuie si
azi. Piatra de temelie a fost pusa de episcopul conte Kollonitz László
la 25 iunie 1784. Stema lui se afla si acum deasupra intrarii în
biserica. Sfintirea însa a fost facuta deja de noul episcop Kalatay
Ferenc, deoarece cel anterior a murit pe 21 august 187,
În 1880 cu acordul episcopului Lipovniczky István biserica a fost
renovata atât în interior cât si în exterior. Este o biserica romanica
frumoasa, eleganta, care se mândreste cu proportiile turnului.
Si altarul principal a fost executat pe vremea episcopului Kalatay
Ferenc. Este din lemn sulptat cu coloane. În centru se afla statuia Sf.
Maria, iar deasupra o monograma a Mariei de dimensiuni foarte mari.
Altarul lateral a fost executat în 1810 tot din lemn si este închinat lui Sf. Stefan Rege.
A suferit mai multe renovari, în 1959, în 1961 exteriorul, în 1985 din nou exteriorul si în 1993 interiorul.
La ronovarile din 1993 echipa de restauratori condusa de Sipos Tibor a readus la suprafata vechile picturi din 1959.
Ultitmele ronvari au fost realizate pe vremea parohilor Sövér István si Mahajduda János
|
